Călătorul care intră în Țara Loviștei, una dintre cele mai înalte depresiuni intramontane din județul Vâlcea, pe malul stâng al Oltului, nu are cum să nu descopere pe drumul principal mai multe cruci malteze, din acelea cu brațele în formă de triunghi, situate la intersecții sau treceri de ape.
Dar nu sunt doar cruci, sunt o serie de bolovani, unii destul de mari pe care sunt fie semne crestate, fie înscrisuri în latină, fie în slavonă, semn că drumul care pleca din Câineni și mergea către Argeș era de departe una dintre cele mai importante rute comerciale ale Europei.
Atât profesorul Mihai Călinoiu, cât și primarul Ion Sandu din Perișani au afirmat vineri că drumul de tranzit care străbate Țara Loviștei este unul care vine din Evul Mediu timpuriu și mai multe sute de ani a fost de fapt singura legătură în diagonală care traversa această parte de țară, legând Occidentul de Orient.
„Chiar dacă nu este vorba de celebrul drum al mătăsii al antichității, este vorba de acest drum care a fost studiat de mai mulți istorici de la Universitatea București și se poate afirma cu precizie că acest drum are obârșia odată cu primele cruciade ale Apusului. De aceea, probabil, și crucea malteză, simbol creștin care a fost preluat ulterior și de creștinii ortodocși din zonă. Drumul este cel despre care noi, vâlcenii, spunem că este și ruta pe care a ales-o nefericit inspirat regele Carol Robert de Anjou când a fost învins de Basarab I”, spune prof. Mihai Călinoiu.
De altfel, din punct de vedere geografic, drumul care trece prin Țara Loviștei, străbătând patru comune, este și acum cea mai scurtă legătură între Sibiu și București, prin evitarea rutei Valea Oltului.
„Iar dacă punem la socoteală multitudinea de pietre tombale de pe acest drum care au inscripții fie în slavonă, fie în latină, atunci avem o imagine clară a faptului că acest drum a fost de fapt ruta comercială a Occidentului cu Orientul în perioada medievală. Legăturile comerciale dintre Imperiul Habsburgic și cel Otoman și de aici cu restul lumii asiatice și arabe nu aveau altă variantă de transport decât pe aici prin Loviștea”, susține prof. Mihai Călinoiu.
Primarul din Perișani vine cu un argument care aduce mult mai devreme originile acestui drum, menționând castrele romane de pe teritoriul comunelor loviștene — două în Racovița și câte unul în Titești, Câineni și Perișani.
„Nu știm însă dacă drumul romanilor mergea spre Argeș sau era doar unul care venea dinspre sud de la Dunăre spre Ardeal, dar este cert că și romanii foloseau pe teritoriul Loviștei aceeași rută militară și comercială în timpul stăpânii Daciei”, afirmă primarul Ion Sandu.
Revenind la pietrele care marchează drumul Loviștei de intrare până spre Argeș, primarul din Perișani le-a adunat pe toate și le va expune în Muzeul Posada, alături de alte artefacte militare.
„În ultimii zece ani am depus o muncă mai mult voluntară de a aduna toate pietrele care sunt, după părerea multor specialiști, borne ale acestui drum deschis de cruciați și ulterior bătut de comercianți dinspre Apus spre Orient. De ce am făcut asta? Pentru a le avea la un loc și pentru ca arheologii să le poate analiza și compara simbolurile care sunt trecute pe ele. Aici se va deschide cu siguranță o tabără arheologică permanentă, date fiind descoperirile din toamnă în zona Posadei, mă refer la acele săgeți, vârfuri de sulițe și alte artefacte militare”, spune primarul din Perișani.
În colecția de pietre a Primăriei Perișani stau deja mai bine de 20 de bolovani încrustați sau sculptați aduși din Țara Loviștei și care au mărginit drumul axial care urcă de la Câineni spre Argeș. Cea mai interesantă piesă rămâne însă placa de doi metri de pe teritoriul comunei Titești, care are în centru simbolul Crucii Malteze, iar în lateral mai multe rânduri scrise în latină. Această placă a fost găsită din întâmplare la reabilitarea unei rigole de apă, când lucrătorii au dorit să îndepărteze un podeț de piatră, situat pe marginea drumului Loviștei.
„Nu mare le-a fost mirarea când, întorcând podețul cu fața în sus, au rămas uimiți când au descoperit pe partea de dedesubt inscripția. Cu siguranță avea o legătură directă cu acest drum comercial”, menționează prof. Mihai Călinoiu.
Până una-alta, astăzi acest drum, DN7D, este singurul drum național de pământ din România. De 20 de ani autoritățile locale și județene au cerut asfaltarea acestuia, mai ales că este cea mai scurtă legătură dintre Sibiu și Pitești, prin Curtea de Argeș, evitându-se Valea Oltului, actualul DN7.
Drumul străbate Țara Loviștei prin patru comune cu specific păstoresc, parte din ele întemeiate de ciobanii sibieni. Acestea sunt Câineni, Boișoara, Titești și Perișani. Pietrele bornă care au marcat de sute de ani acest culoar comercial urmează să fie expuse în Muzeul Posada de unde vor putea fi studiate de cei care doresc să afle mai multe despre originile acestui „drum al mătăsii” în varianta românească.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.