Parcuri Naționale cu faună și vegetație unică în masivele Cozia și Buila-Vânturarița din Vâlcea

Divertisment

Masivul Cozia, care definește unul dintre cele mai frumoase Parcuri Naționale din România, este locul unde crește stejarul la peste 1.000 de metri altitudine, unde trăiesc vipera cu corn și scorpionul subcarpatic și care este celebru pentru lipsa izvoarelor.

Este unul dintre cele două Parcuri Naționale aflate pe raza județului Vâlcea și care reprezintă, alături de celelalte arii protejate — cele 12 peșteri declarate monumente ale naturii, muzeul în aer liber al trovanților și Mlaștina Mosoroasa, atracții pentru turiștii iubitori ai naturii.

„Deși a fost propus pentru a fi catalogat Parc Național încă din 1966, Cozia a reușit să obțină această titulatură abia în anul 2003. Ca suprafață, este un parc mijlociu, care se întinde pe aproximativ 17.000 de hectare și are pe teritoriul său două orașe — stațiunea Călimănești și capitala de nord a județului Vâlcea, orașul Brezoi”, explică prof. dr. Gheorghe Ploaie.

Parcul Național Cozia cuprinde Muntele Cozia, ramura sud-vestică a Munților Făgăraș și se extinde spre versanții estici ai Munților Lotrului, din masivul Parâng, care flanchează sectorul cel mai pitoresc al Defileului Oltului, respectiv porțiunea cea mai îngustă dintre Barajul Turnu și Gura Lotrului.

Potrivit prof. Ploaie, fauna parcului cuprinde mamifere mari ca ursul brun, lupul, râsul, capra neagră, căpriorul, pisicile sălbatice, jderii și mistreții, dar și două specii de vipere, (vipera berus și vipera cu corn) și scorpionul subcarpatic.

„Vegetația include gorunul, care urcă la aproximativ 1.200 de metri pe versantul sudic al masivului Cozia, mult peste etajul său obișnuit, castanul comestibil și un alt arbore rar, o specie de pin, ground pine, unic în România, un relict glaciar, care nu are traducere în limba română”, precizează prof. Ploaie. 

Păsările găsesc în Parcul Național Cozia un fel de haltă, spun specialiștii, pentru că Valea Oltului face parte din culoarul de migrație, dinspre Europa Centrală spre Marea Egee, iar lacurile de acumulare au creat condiții propice pentru iernarea mai multor specii.

În Parcul Național Cozia există numeroase trasee turistice de dificultate diferită. Vârful cel mai înalt este Cozia, Ciuha Neamțului și are aproape 1.700 de metri. Majoritatea traseelor sunt amenajate, însă una dintre particularitățile acestui munte este lipsa izvoarelor.

„Muntele Cozia este un munte absolut fascinant, pe un versant are vegetație mediteraneeană, pe unul euroasiatică, poate să ningă sus, pe vârf, iar jos salcâmul să fie înflorit”, spune prof. Gheorghe Ploaie.

Parcul include nu mai puțin de 4 mănăstiri de patrimoniu — Cozia, Turnu, Ostrov și Stânișoara, cascade, grote, vestigii antice — trei castre romane, dintre care cel de la Arutela fiind destul de bine conservat. Legenda spune că muntele Cozia este de fapt muntele lui Zalmoxe, iar steagul dacic reprezintă dragonul, stânca de sus a vârfului Cozia, privit dinspre Râmnicu Vâlcea. 

Al doilea parc din județul Vâlcea este Buila-Vânturarița, care are aproximativ 5.000 de hectare. Parcul se află chiar deasupra medianei județului Vâlcea și este vizibil „peninsular” din trei părți, de la distanțe de peste 30 de km. El se află în Munții Căpățânii din masivul Parâng. Este spectaculos prin numărul mare de peșteri, grote, chei. Spre deosebire de Cozia, aici sunt numeroase pârâuri și izvoare, numai în zona Costești, pe o porțiune colinară de câteva hectare existând 44 de izvoare. Este habitatul unuia din cele mai mari efective de capră neagră. Este muntele transhumanței, are cele mai înguste chei în calcar din România (Cheile Bistriței), dar totodată și o salbă de mănăstiri și schituri—Horezu, Bistrița, Arnota, Iezer, Pahomnie, Pătrunsa, Jgheaburi, Frăsinei, Bradu, Peri, Păpușa și bisericile rupestre din Peștera Liliecilor. De aici izvorăsc cele mai multe râuri din județ: Olănești, Cheia, Govora, Luncavăț, Bistrița, Romani, Cerna.

Traseele montane sunt extrem de dificile, pentru că multe merg pe cheile acestor ape și sunt recomandate montaniarzilor experimentați. În parc nu este permis accesul motorizat.

În afara celor două parcuri naționale, Vâlcea include mai multe arii protejate. Astfel, 12 peșteri sunt declarate monumente ale naturii, dintre care cele mai spectaculoase sunt Arnăuților, Liliecilor, Caprelor, Pagodelor, Rac, Murgoci și Clopot Alături de acestea există o peșteră verticală la Câineni, mai multe păduri, lacuri glaciare, între care Câlcescu, unde izvorâște râul Lotru. Și nu în ultimul rând, aici mai multe zone unde pot fi întâlniți trovanții și piramide de pământ.

Tot în Vâlcea se află Mlaștina Mosoroasa unde trăiește planta carnivoră Roua Cerului (Drosera rotudnifolia) și rezervația de tisă de pe Valea Cheia, un arbore care trăiește 1.000 de ani. 

„Vâlcea este cu adevărat o grădină a Carpaților. Muntele, Subcarpații, luncile, râurile, cheile, peșterile, istoria, spiritualitatea acestor locuri, definesc acest județ ca pe o destinație de excelență pentru cei care vor să-și petreacă aici o vacanță de neuitat”, trage concluzia profesorul Gheorghe Ploaie.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.