Mănăstirea Berislăvești, situată la poalele Muntelui Cozia, pe malul stâng al râului Coisca, pe drumul ce duce spre Curtea de Argeș, apare azi pelerinului ca o ”cetate fantomă” de veac trecut chiar dacă aici, ultima dată, clopotele au bătut în anul 2006. De atunci însă, acestea se mai aud doar dacă mai bate vântul…
Județul Vâlcea este cunoscut prin cele mai multe lăcașe de cult de patrimoniu din România, patru dintre acestea afându-se în zona stațiunii Călimănești: Cozia, Turnu, Ostrov și Stânișoara. Toate pregătite pentru a-și primi enoriașii în zilele de Paște. A cincea ”bijuterie” ecleziastică a Călimăneștiului nu o va face, din păcate. Nu o va face din cauza unei birocrații, care în 24 de ani, a condamnat una dintre cele mai frumoase mănăstiri de la poalele Munților Cozia.
Berislăvești este un ansamblu monahal început în secolul al XVIII-lea de Alexandru Bucșenescu, mare paharnic, și finalizat de egumenul Nicodim Beligrădeanu în 1762. Ansamblul se compune dintr-o biserică, cândva impunătoare, amintind Biserica ‘Toți Sfinții’ din Râmnicu Vâlcea, ridicată în aceeași perioadă, inclusiv în ceea ce privește turlele mici de pe pronaos torsate după modelul turlelor de la Mănăstirea Curtea de Argeș, o incintă pătrată, generoasă, având chilii pe două laturi, la est și nord, o frumoasă clopotniță dominând valea spre vest și o stăreție cu o impresionantă pivniță boltită spre nord.
Istoria mănăstirii s-a împletit strâns cu cea a Mănăstirii Cozia, căreia i-a adăpostit în vremuri tulburi documentele și odoarele de preț, motiv pentru care ‘la leatul 1788, în războiul ce au avut Poarta Otomanicească cu Poarta Chesearecească, când s-au ars mănăstirea Cozia s-au ars și Berislăveștii’, cum stă menționat pe un clopot din 1801, refăcut de Teodosie, arhimandritul Coziei.
Mănăstirea a fost refăcută și, un fapt important de menționat, autoritățile comuniste au sprijinit renovarea ei, astfel că au fost făcute reparații în anii 1949, 1966 și 1976. Dezastrul însă a început după revoluția din 1989, mai precis în 1992.
”În anul 1990, Muzeul Județean Vâlcea reia în sarcină proprie, prin Oficiul Județean al Patrimoniului Național Vâlcea, restaurarea Mănăstirii Berislăvești. Se fac cercetări arheologice, se consolidează zidul de incintă dinspre sud, iar arhitectul Doru Popian întocmește proiectul de consolidare și restaurare pentru ansamblu și biserică. Dar, începând cu anul 1992, când restaurarea Mănăstirii Berislăvești este preluată de Oficiul Național al Monumentelor Istorice și trecută în Planul Național de Restaurare (PNR), iar proiectant șef al lucrărilor de aici este numit arhitect Mihai Oprean, căile spre salvarea mănăstirii par să se încetinească atât de mult încât aceasta, ajunge spre anul 2008 în pragul ruinării ireversibile”, relatează prof. Ligia Rizea, consultat pe probleme de patrimoniu în cadrul Direcției pentru Cultură Vâlcea.
Potrivit acesteia, se începe, în 1993, construirea unui sistem de protecție (schelă de lemn și carton bituminat) a ruinelor chiliilor de pe latura de nord, în 1995 — 1996 se ridică schele pe exteriorul bisericii în vederea lucrărilor de consolidare, dar proiectul tehnic pentru executarea acestora este finalizat abia în anul 2006, și atunci, se pare, doar parțial.
Clopotul care tocmai fusese recepționat „consumase un deviz de miliarde de lei vechi” din banii alocați restaurării întregului ansamblului monahal”, menționează prof. Ligia Rizea. Ea amintește că în 2002, ansamblul de la Berislăvești este vizitat de Răzvan Theodorescu, pe atunci ministru al Culturii, care, impresionat de biserica înțesată de schele și pe dinăuntru și pe dinafară, a promis două miliarde de lei pentru stoparea dezastrului, bani care însă nu au mai venit.
Trist este că după o furtună
violentă din 6 augut 2006, care a dezrădăcinat copacii din curtea mănăstirii, un
brad a căzut peste biserică și i-a avariat turlele și acoperișul. În acel an,
Inspecția în Construcții Vâlcea interzice folosirea bisericii fiindcă nu mai
prezenta siguranță ”în exploatare”. Urmare, ansamblul de la Berislăvești este
abandonat de enoriași și monahi, care decid să-și construiască o biserică nouă.
Au trecut trei ani până când Episcopia Râmnicului a încredințat mănăstirea
rămasă de izbeliște Coziei, asta poate și în virtutea faptului că în 2008,
schelele deja istorice ale bisericii au fost înlocuite cu altele noi, turla mare
a bisericii a fost demolată și întreaga biserică a fost pusă iluzoriu pusă sub o
învelitoare de protecție care a rezistat până la prima ploaie, lucrări executate
din sume alocate de la O.N.M.I
Starețul Mănăstirii Cozia, arhimandritul Vartolomeu Androni, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului, a intervenit cu lucrări de urgență pentru a stopa ruinarea ireversibilă a ansamblului de la Berislăvești. Sprijinit de Direcția pentru Cultură Vâlcea și de arhitectul Cristinel Vlad, a refăcut întreaga structură de protecție a chiliilor, a casei egumenești acoperindu-le cu tablă zincată, a consolidat versantul dinspre râul Coisca și a construit drumul inițial de acces în incinta mănăstirii. Financiar, mai mult decât atât nu mai stă în putința Mănăstirii Cozia să facă.
Furcile caudine ale proiectărilor și reproiectărilor succesive (casa egumenească are o expertiză tehnică făcută în anul 2000, care evident trebuie să fie reactualizată, ca de altfel și soluția de consolidare și restaurare a bisericii), includerea succesivă a Mănăstirii Berislăvești în PNR cu diverse sume de regulă rămase doar promisiune (chiar dacă în favoare Berislăveștiului au fost făcute cel puțin de două ori interpelări ale miniștrilor culturii în Parlament) plus obligativitatea de a folosi pentru executarea lucrărilor doar a firmelor de construcții atestate în domeniul monumentelor istorice, două sau cel mult trei pe teritoriul Olteniei, care acționează cu prețuri de monopol, toate acestea au dus la actuala situație a ansamblului, care pare o cetate părăsită.
O mănăstire pustie, pe jumătate dărâmată, unde clopotul va bate în noaptea Învierii numai dacă vântul de pe Vârful Cozia va coborî la poale, în Berislăvești.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.