Vâlcea este cunoscut ca fiind județul necropolelor domnești, aici existând trei mănăstiri de tezaur, desemnate de mari domnitori ai Țării Românești pentru a le fi mormânt. Însă mai există o a patra biserică, legată nu de sfârșitul, ci de începutul vieții unui alt mare domnitor, Mihai Viteazul.
Chiar dacă teoria este controversată, există indicii că la Drăgoești ar avea adevăratele origini domnitorul primei uniri. Biserica Sfinții Trei Ierarhi a fost recent reabilitată pe un grant european, Primăria comunei reușind să argumenteze prin documente că este locul de botez al marelui domnitor.
Cozia, mănăstirea care „liniștește” Oltul după ieșirea acestuia din defileu, este locul unde Mircea cel Bătrân a ales să își doarmă somnul de veci și unde mii de pelerini vin săptămânal să se reculeagă la mormântul singurului domn din istoria noastră care a învins armata unui sultan și nu oricare, chiar Baiazid, cuceritorul Constantinopolului.
Arnota, unde domnitorul Matei Basarab, cel care a adus carte, tipar și a înnobilat școala monahală românească, a ales să fie înmormântat, pe versantul sudic al munților Buila, într-o bijuterie arhitecturală cochetă, mănăstire situată la 700 de metri altitudine.
Și nu în ultimul rând, „perla coroanei”, Hurezii, mănăstirea sfântă pe care Constantin Brâncoveanu a ales-o să-i fie mormântul și unde o parte din rămășițele sale pământești au fost aduse în vara anului trecut, de către PF Daniel.
Dar mai există și Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Drăgoești, unde, după anumiți istorici, ar fi adevăratele origini ale lui Mihai Viteazul, unde acesta ar fi fost botezat.
Povestea începe pe malul stâng al râului Olt, la limita dintre Subcarpați și dealurile viilor. Comuna Drăgoești, așezată pe malul stâng al Oltului, este „localitatea boierilor”, cum o cunosc istoricii vâlceni, de aici începând podgoriile, în jos, spre Drăgășani, iar în sus, pădurile, spre munte.
„Aici începe povestea pe care istorici cum ar fi E.M. Krețzulescu o certifică la Arhivele Naționale și chiar documente aflate în custodia Râmnicului o confirmă. Și anume faptul că Mihai Viteazu s-a născut la Drăgoești, după care este dus în secret, adică după botezul de aici, de la biserică, la Târgul de Floci. Oricum, în legătură cu originea marelui voievod sunt și acum multe neclarități, unele izvoare spun că, de fapt, nu este fiul lui Pătrașcu, ci al unui grec, alte izvoare îl certifică pe Mihai ca fiind fiul lui Pătrașcu Vodă și al Teodorei. Cei mai mulți însă merg spre varianta că Mihai este fiul lui Pătrașcu Vodă”, declară, pentru AGERPRES, primarul comunei Drăgoești, Gheorghe Melente.
Istoricii vâlceni vin să argumenteze, la rândul lor, acest aspect, că locul de naștere al lui Mihai Viteazu este în Drăgoeștii Vâlcii, bazându-se nu doar pe datele episcopului Râmnicului de la sfârșitul veacului al XIX-lea, Ghenadie Enăceanu, dar și pe faptul că toate rudele lui Mihai sunt înmormântate la Vâlcea.
„Nici cei din Ialomița nu au dovezi clare că Mihai s-ar fi născut în Târgul de Floci, dar la Vâlcea există câteva repere care nu pot fi ignorate. De exemplu, la Proieni există biserica unde sunt documente că Mihai s-a căsătorit cu doamna Stanca. Doamna Stanca a murit de ciumă în 1603, iar mormântul ei este la Arhiepiscopia Râmnicului. Mama lui Mihai, Teodora, este înmormântată la Mănăstirea Cozia, după ce a murit în anul 1605. Iar faptul că Pătrașcu Vodă a stat un an la Râmnic, anul de dinaintea morții, toate vin ca argumente să susțină teoria că Mihai s-a născut la Drăgoești”, a declarat pentru AGERPRES prof. dr. Sorin Oane.
În acest sens vine ca un ultim argument faptul că Mihai Viteazu a terminat de construit biserica Cuvioasa Paraschieva din Râmnicu Vâlcea, biserică începută de Pătrașcu Vodă, iar în actele acestei biserici menționează faptul că a terminat „zidirea tatălui său”.
Așadar, în anul 1557, varianta care apare și în înscrisurile lui Kretzulescu și ale episcopului Enăceanu, Pătrașcu Vodă fiind grav bolnav, se retrage cu o parte din curtea sa la Râmnicu Vâlcea. Alături de Pătrașcu se aflau Socol Vornicul, Tudor vel Logofăt, Dragomir Vistier, Stanciu Spătar, Radu Stolnic, Vlad Comis dar și soția sa de a doua, Teodora, însărcinată. Pătrașcu moare, iar Mihai este fiu postum.
Acesta este ținut în secret la Drăgoșeti și botezat la biserica Sfinții Trei Ierarhi.
„Cum vedem, Mihaiu Vodă a rămas mic de tot și, date fiind împrejurările vremei, el a fost crescut departe și de bună seamă nu sub nume de voevod, ci sub alt nume”, se arată în cronicile lui Enăceanu de la Râmnic.
Astfel, biserica din Drăgoești ca și cea din Proieni, unde Mihai s-a căsătorit cu doamna Stanca, vin să întărească alături de Cozia, Arnota și Hurezi, că Vâlcea a fost un județ domnesc, unul ales de marii voievozi ai Țării Românești să fie loc de spiritualitate, de cultură și loc de odihnă de veci.
„Nu-i puțin să spui că Mircea cel Bătrân, Matei Basarab, Mihai Viteazu, Neagoe Basarab, Radu de la Afumați și Constantin Brâncoveanu au ales Vâlcea ca loc privilegiat al domniei lor, au ales să facă aici adevărate academii ecleziaste, au ales loc de închinăciune, au ales să fie înmormântați în acest frumos județ, primul din țară, atestat documentar”, conchide profesorul Oane.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.